sâmbătă, 15 octombrie 2011

Revin

Murim pentru ca nu ne putem obisnui cu viata. Citim pentru ca nu ne putem obisnui cu noi insine. Dar cine scrie, si de ce? Am invatat pana acum sa nu contrazic nimic si pe nimeni. Lucrurile exista si asta e suficient. Sa spun “mai mult decat suficient”, iar nu-mi convine. Excesul ar insemna sa nu fie, caci cum am inchipui un mar care se revarsa, care umple bucataria si strazile si lumea? Conservarea materiei; ma vor numi ignoranta. Pe buna dreptate. Revin. De prea multe ori am afirmat contrariul gandurilor mele: un “nu” mancat, asaltata de lexicul cu trei fete, betia apei de ploaie. In prezent, Ulise a intrat in Casa Comunelor Romane Englezesti-bizara si ironica coincidenta... Se simte, se stie!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu


These few ashes are all that remain of my diary?